INSTRUCŢIUNE Nr. 9 din 1 februarie 2013

INSTRUCŢIUNE Nr. 9 din 1 februarie 2013
privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac
obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi
protecţia persoanelor

EMITENT: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 164 din 27 martie 2013
Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr.
301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor,
în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul afacerilor interne emite următoarele instrucţiuni:
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezentele instrucţiuni stabilesc metodologia de efectuare a analizelor de
risc la securitatea fizică pentru unităţile ce fac obiectul Legii nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu
modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare unităţi, precum şi
condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care desfăşoară astfel de
activităţi.
(2) Analiza de risc la securitatea fizică constituie fundamentul adoptării
măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege,
transpuse în planul de pază şi proiectul sistemului de alarmare.
(3) În elaborarea analizelor de risc la securitatea fizică se ţine cont şi de
prevederile standardelor naţionale sau europene privind managementul şi
tehnicile de evaluare a riscului.
(4) Prezentele instrucţiuni nu se aplică pentru adoptarea măsurilor de
securitate necesare efectuării transporturilor de bunuri şi/sau valori.
(5) Prevederile prezentelor instrucţiuni nu se aplică activităţilor privind paza
obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu
caracter special aparţinând structurilor şi instituţiilor din cadrul sistemului de
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care se asigură în conformitate cu
reglementările stabilite în cadrul acestora.
ART. 2
(1) Prezentele instrucţiuni se aplică de către:
a) conducătorii unităţilor, pentru adoptarea măsurilor de asigurare a securităţii
obiectivelor proprii;
b) specialişti şi experţi, în procedura de elaborare a analizelor de risc pentru
faza de funcţionare a obiectivelor, precum şi în faza de proiectare;
c) inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a
Municipiului Bucureşti, pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de
criminalitate specifică la nivel de zonă şi pentru verificarea respectării
dispoziţiilor prezentelor instrucţiuni;
d) Inspectoratul General al Poliţiei Române, denumit în continuare I.G.P.R.,
pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de
judeţ, evaluarea specialiştilor care efectuează analizele de risc şi pentru
înfiinţarea şi actualizarea Registrului Naţional al Evaluatorilor de Risc la
Securitate Fizică, denumit în continuare RNERSF.
(2) Analiza de risc pentru obiectivele a căror pază şi protecţie se asigură cu
efective de jandarmi, inclusiv cea necesară configurării sistemelor de protecţie
mecanofizice şi de alarmare împotriva efracţiei, se întocmeşte potrivit
reglementărilor specifice acestei forme de pază.
ART. 3
În înţelesul prezentelor instrucţiuni, următorii termeni se definesc după cum
urmează:
a) securitate fizică – starea de fapt în care riscul determinat de factorii de
ameninţare şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea
corporală sau libertatea persoanei ori pot aduce prejudicii valorilor deţinute de
unităţi se situează la un nivel acceptabil;
b) ameninţare – factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata
vulnerabilitatea unei unităţi prin acte sau fapte ce creează dezechilibre ori
instabilităţi şi generează stări de pericol asupra vieţii, integrităţii corporale sau
libertăţii persoanelor ori valorilor deţinute;
c) vulnerabilitate – caracteristică de ordin fizic-arhitectural şi operaţional a
unei entităţi, prin care aceasta este expusă distrugerii, agresiunii ori
disfuncţionalităţii în faţa unei ameninţări;
d) analiza de risc la securitatea fizică – activitate desfăşurată pentru a
identifica ameninţările şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa,
integritatea corporală sau libertatea persoanei ori care pot aduce prejudicii
valorilor deţinute de unităţi, în scopul determinării impactului şi evaluării
riscurilor de securitate şi în baza căreia se stabilesc măsurile necesare pentru
limitarea sau eliminarea acestora;
e) incident de securitate – eveniment produs, având o evoluţie necontrolată,
care generează consecinţe nedorite asupra persoanelor şi/sau valorilor şi/sau
activităţilor în cadrul unei unităţi şi care necesită o acţiune imediată pentru
restabilirea situaţiei anterioare;
f) măsură de securitate – componenta de bază a unei soluţii de securitate,
corespunzătoare uneia sau mai multor ameninţări şi vulnerabilităţi identificate
conform analizei de risc şi care are ca scop reducerea riscurilor asociate;
g) mecanisme de securitate – soluţii care cuprind mai multe măsuri de
securitate, care funcţionează conform unor scenarii predefinite, pentru
securizarea unuia sau mai multor obiective, atunci când sunt amplasate în acelaşi
perimetru;
h) sistem de securitate – ansamblu integrat de măsuri organizatorice, tehnice şi
procedurale care are ca scop obţinerea securităţii fizice pentru o organizaţie sau
un obiectiv;
i) parametri interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la
securitatea fizică a unităţii – contextul, care poate cuprinde, dar nu se limitează
la:
1. mediul cultural, social, politic, de reglementare, financiar, tehnologic,
economic, natural şi concurenţial, la nivel internaţional, naţional, regional sau
local;
2. factorii-cheie şi tendinţele cu impact asupra obiectivelor organizaţiei;
3. relaţiile cu părţile interesate, percepţiile şi valorile acestora.
CAPITOLUL II
Analiza de risc la securitate fizică
ART. 4
(1) Analiza de risc la securitatea fizică, denumită în continuare analiza de risc,
se materializează prin documentaţia întocmită în cadrul procesului standardizat
de management al riscului, prin care se determină, în mod dinamic, măsurile
necesare şi aplicabile pentru încadrarea riscurilor de securitate la niveluri
acceptabile.
(2) Documentaţia prevăzută la alin. (1) se înregistrează la unitatea beneficiară
după asumarea de către conducătorul acesteia, urmând ca în termen de 60 de zile
să se realizeze implementarea măsurilor stabilite.
(3) Procesul de efectuare a analizei de risc începe după semnarea contractului
de prestări de servicii dintre beneficiar şi prestator, cu excepţia cazurilor de
realizare prin structuri de specialitate proprii în regim intern.
(4) Analiza de risc se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi
se revizuieşte în una dintre următoarele situaţii:
a) cel puţin o dată la 3 ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni
şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
b) în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate la
unitatea respectivă;
c) în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale,
funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.
ART. 5
Efectuarea analizei de risc implică parcurgerea următoarelor etape:
a) definirea parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică
riscurile la securitatea fizică a unităţii;
b) stabilirea metodei şi a instrumentelor de lucru;
c) identificarea tuturor riscurilor la securitatea fizică, a zonelor de impact, a
evenimentelor şi cauzelor riscului, precum şi a potenţialelor consecinţe;
d) analizarea riscurilor la securitatea fizică;
e) estimarea riscurilor unităţii beneficiare;
f) întocmirea Raportului de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică.
ART. 6
Ameninţările la adresa securităţii fizice a unităţilor, care pun în pericol viaţa,
integritatea corporală sau libertatea persoanelor, sunt tratate cu prioritate,
indiferent de importanţa bunurilor sau a valorilor ce pot fi afectate la producerea
unui incident de securitate.
ART. 7
(1) Documentaţia privind analiza de risc cuprinde:
a) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică;
b) grila de evaluare, specifică obiectului de activitate;
c) documentele-suport.
(2) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică cuprinde:
a) nominalizarea unităţii, obiectul de activitate al acesteia şi scopul evaluării;
b) amplasarea geografică a unităţii, vecinătăţi, căi de acces, alţi factori externi
cu impact asupra activităţii unităţii;
c) cadrul organizaţional intern, politici şi responsabilităţi privind securitatea
fizică a unităţii beneficiare;
d) sursele de risc la securitatea fizică, zonele de impact, evenimentele produse
şi cauzele riscurilor identificate pentru unitatea evaluată, precum şi potenţialele
consecinţe asupra persoanelor şi activităţii;
e) analizarea riscurilor identificate;
f) estimarea riscurilor la securitatea fizică;
g) stabilirea cerinţelor, măsurilor şi mecanismelor de securitate pentru
sistemul ce urmează a fi implementat, de ordin structural, tehnic, tehnologic şi
operaţional;
h) estimarea costurilor de securitate, în funcţie de măsurile de securitate
propuse şi nivelul de risc asumat;
i) concluziile raportului, în care se propun una sau mai multe opţiuni de
tratare a riscurilor în vederea încadrării în domeniul acceptabil al riscului de
securitate fizică, menţionând concret dimensionarea dispozitivului de pază,
zonele sau punctele controlate prin mijloace electronice de supraveghere video,
efracţie, control acces şi alarmare, elementele de protecţie mecanofizică, precum
şi alte măsuri.
(3) Grila de evaluare specifică obiectului de activitate al unităţii beneficiare se
completează pentru situaţia în care riscul a fost tratat, iar nivelul acestuia se
încadrează în domeniul riscului acceptabil.
(4) Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică şi grila de
evaluare se semnează de către evaluator.
(5) În categoria documentelor-suport intră: chestionare, declaraţii, alte
documente specifice, date obţinute şi folosite în procedura de evaluare.
CAPITOLUL III
Abilitarea personalului de evaluare
ART. 8
(1) Analizele de risc se efectuează de experţi înscrişi în RNERSF.
(2) Expertul în evaluare trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele
condiţii:
a) este cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia dintre statele membre ale
Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
b) deţine competenţe profesionale atestate pentru ocupaţia de evaluator de risc
la securitatea fizică;
c) nu are antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.
(3) Pentru înscrierea în RNERSF solicitantul trebuie să depună la I.G.P.R. –
Direcţia de ordine publică o cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac
dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2).
(4) În urma analizei dosarului, solicitantul care îndeplineşte condiţiile
prevăzute la alin. (3) este înscris în RNERSF în calitate de expert în evaluarea
riscului la securitatea fizică.
ART. 9
(1) Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de
risc la securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o
vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani,
înscrişi în RNERSF.
(2) Specialistul prevăzut la alin. (1) trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiţii:
a) este cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia dintre statele membre ale
Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
b) nu are antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;
c) face dovada experienţei de minimum 5 ani în desfăşurarea activităţilor de
organizare, planificare sau executare a măsurilor de securitate, în formele
prevăzute de lege;
d) este absolvent de studii superioare cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
e) a fost declarat admis la interviul susţinut în faţa unei comisii de specialitate
constituite prin dispoziţie a inspectorului general al Poliţiei Române.
(3) Pentru înscrierea în RNERSF, persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să
depună la I.G.P.R. – Direcţia de ordine publică, cu 30 de zile înainte de
susţinerea interviului prevăzut la alin. (2) lit. e), o cerere însoţită de dosarul cu
documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) –
d).
(4) În urma susţinerii interviului, solicitanţii sunt declaraţi admişi sau respinşi.
(5) Modul de organizare şi desfăşurare a interviurilor se stabileşte prin
dispoziţie a inspectorului general al Poliţiei Române.
(6) În comisiile de susţinere a interviurilor şi de verificare a contestaţiilor pot
fi cooptaţi şi experţi din cadrul asociaţiilor profesionale de profil.
ART. 10
(1) Formarea profesională, precum şi evaluarea competenţelor pentru ocupaţia
de evaluator de risc la securitatea fizică se realizează pe baza standardului
profesional corespunzător acestei ocupaţii.
(2) Furnizorii de formare profesională care doresc să desfăşoare programe de
formare pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitate fizică trebuie să
respecte programa-cadru, elaborată pe baza standardului ocupaţional, avizată de
I.G.P.R. şi aprobată de Autoritatea Naţională pentru Calificări.
ART. 11
(1) Persoanele înscrise în RNERSF au obligaţia de a ţine un registru de
evidenţă cronologică cu analizele de risc elaborate pentru unităţi, care se
păstrează minimum 2 ani după ultima completare.
(2) Anterior elaborării analizei de risc, persoanele care prestează această
activitate au obligaţia de a semna un angajament de confidenţialitate cu
beneficiarul.
(3) Atribuţiile de îndrumare şi control privind respectarea prezentelor
instrucţiuni revin ofiţerilor de poliţie din structurile de ordine publică ale Poliţiei
Române.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a notifica I.G.P.R.
schimbarea angajatorului sau a datelor de contact.
ART. 12
(1) Utilizarea în procesul de efectuare a analizei de risc a unor date nereale
sau incorecte, precum şi omisiunea consemnării unor vulnerabilităţi ori
ameninţări atrag anularea analizei de risc.
(2) Constatările efectuate de către personalul abilitat al Poliţiei Române
privind săvârşirea faptelor prevăzute la alin. (1) de către evaluatori se înscriu
într-un raport motivat, care se transmite Direcţiei de ordine publică din I.G.P.R.,
pentru evidenţiere în RNERSF.
(3) Evidenţierea analizelor de risc anulate în RNERSF se notifică emitentului
analizei, beneficiarului şi, la cerere, altor părţi interesate.
(4) Radierea din RNERSF a celor înscrişi se face la cerere ori când nu mai
sunt îndeplinite condiţiile de înscriere.
ART. 13
Prestatorii nu pot efectua analize de risc la securitatea fizică pentru unităţile
cu care ei sau angajatorii lor au în derulare contracte pentru asigurarea
serviciilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, serviciilor de proiectare,
instalare, modificare sau întreţinere a componentelor ori sistemelor de alarmare
împotriva efracţiei.
CAPITOLUL IV
Grila de evaluare
ART. 14
(1) Pentru categoriile de unităţi care au definite cerinţe minimale în Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,
bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 301/2012, cu excepţia infrastructurilor critice, evaluarea şi cuantificarea
gradului de risc asociat unităţii se fac prin determinarea unei valori numerice
ataşate obiectivului evaluat, sens în care se utilizează grila corespunzătoare
obiectului de activitate, dintre cele prevăzute în anexele nr. 1 – 11.
(2) În cazul unităţilor pentru care nu au fost definite cerinţe minimale
specifice, analizele de risc la securitatea fizică se elaborează similar, prin
aplicarea grilei generale prevăzute în anexa nr. 12.
(3) Aplicaţiile informatice cu grilele de evaluare pe categorii de obiective se
publică în format electronic pe pagina web a I.G.P.R.
ART. 15
(1) Pentru evaluarea nivelului de securitate fizică a unei unităţi se stabilesc
două domenii ale riscului de securitate fizică, respectiv riscul de securitate
acceptabil, asociat riscurilor de securitate cu valori estimate sub pragul critic de
60%, şi riscul inacceptabil, asociat valorilor estimate peste pragul critic.
(2) Se consideră că sunt îndeplinite cerinţele legale de securitate fizică pentru
o unitate atunci când riscul evaluat se încadrează în domeniul riscului de
securitate acceptabil.
ART. 16
Grila de evaluare a nivelului de securitate cuprinde 4 categorii de criterii de
analiză:
a) criterii specifice obiectivului, prin care se evaluează elemente de amplasare
zonală şi locală, cu o pondere de 25%;
b) criterii de securitate, prin care se evaluează măsurile de securitate
implementate sau care urmează a fi implementate, cu o pondere de 65%;
c) criterii funcţionale, prin care se evaluează elementele privitoare la
desfăşurarea activităţii unităţii evaluate, cu o pondere de 10%;
d) alte criterii, nenominalizate în grilă, prin care se asigură evaluarea altor
elemente cu impact asupra riscurilor de securitate, identificate sau propuse de
evaluator, grupate în categorii cu impact de creştere, respectiv diminuare a
riscurilor.
ART. 17
(1) Completarea grilei se face prin selectarea unei opţiuni din coloana
„Variabile”, pentru fiecare element de evaluare, şi introducerea de date în tabelul
cu informaţiile aferente altor criterii, conform situaţiei preconizate.
(2) Este interzisă modificarea, completarea sau ştergerea celulelor sau
câmpurilor din grila de evaluare, exceptând operaţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Prin completarea grilei de evaluare se obţine valoarea de la rubrica
„Punctaj total” din coloana „Punctaj ponderat”, care reprezintă valoarea asociată
gradului de risc determinat. Punctajul total este calculat de aplicaţie prin
însumarea valorilor ponderate prevăzute la rubricile: criterii specifice
obiectivului, criterii de securitate, criterii funcţionale şi alte criterii, aflate pe
coloana „Punctaj ponderat”.
(4) Valorile superioare ale punctajului total indică un nivel ridicat de risc de
producere a unor evenimente de securitate fizică.
(5) Valoarea ponderată pentru fiecare element evaluat este furnizată de
aplicaţie prin aplicarea unui coeficient procentual din valoarea maximă asociată
elementului din coloana „Punctaj asociat”, ponderea rezultând din alegerea unei
variante din cele prevăzute la coloana „Variabile”, în funcţie de situaţia
analizată.
ART. 18
(1) La completarea grilelor de evaluare se ţine cont de obligativitatea
îndeplinirii cerinţelor minimale de securitate, generale şi specifice, consemnate
în grile în coloana „Elemente de evaluare”, pentru care se asociază opţiunea
corespunzătoare punctajului minim în vederea continuării şi finalizării evaluării.
(2) Evaluarea celorlalte criterii de securitate se face prin asocierea opţiunii
corespunzătoare situaţiei real constatate în obiectiv.
ART. 19
(1) Pentru stabilirea nivelului ameninţărilor se asociază coeficienţii de
criminalitate specifică, calculaţi la nivel de judeţ şi de zonă pe baza datelor
statistice înregistrate de structurile de cazier şi evidenţă operativă din I.G.P.R.,
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratele de poliţie
judeţene, privind infracţiunile sesizate de tâlhărie şi furturi din societăţi
comerciale, înregistrate în anul precedent.
(2) Coeficienţii prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru un an calendaristic
prin însumarea valorilor regăsite la rubrica volumul criminalităţii specifice
faptelor de tâlhărie (total) şi furt din societăţi comerciale, calculându-se inclusiv
media naţională, respectiv judeţeană.
(3) Coeficienţii de criminalitate specifică la nivel de zonă se calculează pentru
fiecare sector, municipiu, oraş şi comună.
(4) Valorile rezultate se publică anual, prin grija Direcţiei de ordine publică
din cadrul I.G.P.R., respectiv a unităţilor teritoriale de poliţie, până la finalul
lunii ianuarie a anului în curs, pe paginile web ale I.G.P.R., Direcţiei Generale
de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene.
(5) Pentru determinarea gradului de risc se iau în calcul ca vulnerabilităţi doar
coeficienţii de accesibilitate, vecinătate şi caracteristici locale exterioare.
ART. 20
Coeficienţii de criminalitate specifică se clasifică în următoarele domenii:
a) rată de criminalitate ridicată pentru judeţele/zonele cu coeficienţi peste
media naţională/judeţeană;
b) rată de criminalitate medie pentru judeţele/zonele cu coeficienţi cu valori
între 75% şi 100% din media naţională/judeţeană;
c) rată de criminalitate scăzută pentru judeţele/zonele cu coeficienţi cu valori
sub 75% din media naţională/judeţeană.
ART. 21
(1) Elementul „accesibilitate” se evaluează prin inspecţia amplasamentului din
imediata apropiere a obiectivului, în scopul identificării tuturor căilor de acces
care fac posibilă părăsirea rapidă a zonei.
(2) Se consideră că există posibilitatea de disimulare/fugă rapidă din zona
obiectivului dacă pe o rază de 10 m faţă de intrare se află căi de acces care fac
posibilă părăsirea zonei în cel puţin 3 direcţii diferite de deplasare (ganguri,
pasaje, pasarele etc.).
(3) Posibilitatea de disimulare/fugă medie se consideră în cazul obiectivelor
pentru care pe o rază de 25 m de la intrare sunt identificate căi de acces care fac
posibilă părăsirea zonei în cel puţin 3 direcţii diferite de deplasare.
(4) În celelalte cazuri se consideră că posibilitatea de disimulare/fugă este
greoaie.
ART. 22
(1) Din punctul de vedere al vecinătăţilor, evaluarea se face prin identificarea
unităţilor din apropierea obiectivului şi verificarea existenţei, tipului şi a
programului de funcţionare a dispozitivelor de pază ale acestora.
(2) Punctajul pentru vecinătăţi se determină prin alegerea opţiunii relevante
identificate în cauză, analizând unităţile existente pe o rază de 25 m faţă de cea
evaluată.
(3) Unitatea evaluată care nu are amplasate alte obiective pe o rază de 50 m se
consideră izolată din punctul de vedere al vecinătăţii.
ART. 23
(1) Măsurile de securitate cuprind atât elemente de tip condiţie, cât şi
elemente neimpuse prin cerinţele minimale, dar care trebuie în mod obligatoriu
analizate.
(2) Elementele neimpuse vor fi evaluate conform situaţiei reale pentru
obiectivele în funcţiune sau conform scenariului de funcţionare, pentru
încadrarea în zona nivelului de risc acceptat, inferior pragului critic.
ART. 24
Pentru obiectivele noi, elementele neimpuse vor fi propuse de evaluator
pentru acoperirea necesităţilor de securitate fizică, conducătorul unităţii având
obligaţia de a le materializa prin realizarea amenajărilor de protecţie
mecanofizică, instalarea de sisteme de securitate, achiziţionarea unor servicii de
securitate sau alte măsuri stabilite pentru acoperirea necesităţilor de securitate.
ART. 25
Pentru obiectivele preexistente, evaluarea şi cuantificarea factorilor din grilă
se fac prin aprecierea locală a stării de fapt şi prin consultarea contractelor de
servicii de pază, transport de valori, monitorizare, instalare şi mentenanţă a
sistemelor de alarmare, a documentelor de procurare, certificare, punere în
funcţie şi prin verificări funcţionale ale echipamentelor electronice şi dotărilor
de protecţie mecanofizică.
ART. 26
(1) Elementele asociate criteriului privind specificul funcţional se evaluează
prin interviuri, completarea de chestionare de către conducătorul unităţii
evaluate şi, după caz, de către conducătorii/personalul celor din vecinătate, iar
prin interpretarea datelor se asociază opţiunile corespunzătoare situaţiilor
constatate.
(2) În cazul imposibilităţii culegerii de date prin completare de chestionare se
asociază opţiunea corespunzătoare punctajului maxim pentru elementele
neevaluate.
ART. 27
(1) În zona rezervată pentru „Detalii alte criterii”, evaluatorul poate cuantifica
elemente nedefinite în grilă, cu impact de creştere sau diminuare a riscurilor de
securitate fizică.
(2) Pentru fiecare categorie, evaluatorul înscrie în zona de detaliere toate
elementele identificate sau propuse, acordând de la 1 la 5 puncte/element.
(3) Pentru fiecare categorie se selectează opţiunea corespunzătoare din
coloana „Variabile” în funcţie de suma punctajelor obţinute în zona de „Detalii
alte criterii”.
ART. 28
În situaţia unităţii care desfăşoară activităţi diferite în aceeaşi incintă sau în
acelaşi spaţiu, în cadrul analizei de risc se completează grile de evaluare pentru
fiecare obiect de activitate, fiind obligatorie încadrarea în gradul de risc
acceptabil pentru fiecare activitate.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
ART. 29
(1) I.G.P.R. şi structurile teritoriale din subordine vor duce la îndeplinire
prevederile prezentelor instrucţiuni, conform competenţelor şi atribuţiilor
specifice.
(2) Activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal în cadrul evaluării
de risc la securitatea fizică, precum şi cea de înregistrare în RNERSF se
desfăşoară cu respectarea strictă a reglementărilor incidente din acest domeniu.
ART. 30
Prezentele instrucţiuni se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 31
Anexele nr. 1 – 12*) fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.
————
*) Anexele nr. 1 – 12 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
164 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al
Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.
Ministrul afacerilor interne,
Radu Stroe
Bucureşti, 1 februarie 2013.
Nr. 9.
——-


Price:
Category:     Product #:
Regular price: ,
(Sale ends !)      Available from:
Condition: Good ! Order now!

by